Sonda Juno a observat săruri și substanțe organice pe Ganymede

Misiunea Juno a NASA a observat săruri și substanțe organice pe Ganymede. Datele pentru această descoperire au fost colectate de spectrometrul Jovian InfraRed Auroral Mapper (JIRAM) de la bordul sondei spațiale în timpul unui zbor apropiat de luna înghețată a lui Jupiter.

Descoperirile, care i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine originea lui Ganymede și compoziția oceanului său adânc, au fost publicate în revista Nature Astronomy.

• Neutrinii ar putea fi cheia pentru studierea nucleului Soarelui
• Oamenii de știință au găsit 128 de sateliți noi în jurul lui Saturn

Mai mare decât planeta Mercur, Ganymede este cea mai mare dintre lunile lui Jupiter și a fost multă vreme de mare interes pentru oamenii de știință datorită vastului ocean intern de apă ascuns sub crusta sa înghețată.

Au fost observate săruri și substanțe organice pe Ganymede, una dintre lunile lui Jupiter

Observațiile spectroscopice anterioare efectuate de sonda spațială Galileo de la NASA și de Telescopul Spațial Hubble, precum și de Very Large Telescope al Observatorului European de Sud au sugerat prezența de săruri și substanțe organice pe Ganymede, dar rezoluția spațială a acestor observații a fost prea mică pentru a face o determinare precisă.

Pe 7 iunie 2021, Juno a survolat Ganymede la o altitudine minimă de 1.046 kilometri. La scurt timp după momentul celei mai mici distanțe, instrumentul JIRAM a dobândit imagini în infraroșu și spectre infraroșu (în esență amprentele digitale ale materialelor, pe baza modului în care acestea reflectă lumina) de pe suprafața lunii planetei.

Construit de Agenția Spațială Italiană, Agenzia Spaziale Italiana, JIRAM a fost proiectat pentru a capta lumina infraroșie (invizibilă cu ochiul liber) care iese din adâncul interiorului lui Jupiter, sondând stratul meteorologic la 50-70 de kilometri sub norii gigantului gazos. Dar instrumentul a fost folosit și pentru a oferi perspective asupra terenului lunilor Io, Europa, Ganymede și Callisto (cunoscute în mod colectiv drept lunile galileene, după descoperitorul lor, Galileo), notează NASA.

Datele JIRAM despre Ganymede obținute în timpul zborului au atins o rezoluție spațială fără precedent pentru spectroscopia în infraroșu, mai bună de 1 kilometru per pixel. Cu aceasta, oamenii de știință de la Juno au reușit să detecteze și să analizeze caracteristicile spectrale unice ale materialelor care nu sunt apă înghețată, cum ar fi clorura de sodiu hidratată, clorura de amoniu, bicarbonatul de sodiu și posibil aldehide alifatice.

Ce condiții au permis existența acestor descoperiri?

„Prezența sărurilor amoniate sugerează că Ganymede ar fi putut acumula materiale suficient de reci pentru a condensa amoniacul în timpul formării sale. Sărurile carbonatice ar putea fi rămășițe de gheață bogată în dioxid de carbon”, a spus Federico Tosi, co-investigator Juno la Institutul Național de Astrofizică din Roma (Italia) și autor principal al lucrării.

Modelarea anterioară a câmpului magnetic al lui Ganymede a determinat că regiunea ecuatorială a lunii, până la o latitudine de aproximativ 40 de grade, este protejată de electronii energetici și de bombardamentul cu ioni grei creat de câmpul magnetic infernal al lui Jupiter. Prezența unor astfel de fluxuri de particule este cunoscută că are un impact negativ asupra sărurilor și substanțelor organice.

În timpul zborului din iunie 2021, JIRAM a acoperit un interval îngust de latitudini (10 grade nord până la 30 grade nord) și un interval mai larg de longitudini (minus 35 grade est până la 40 grade est) în emisfera orientată spre Jupiter.

„Am găsit cea mai mare abundență de săruri și substanțe organice în terenurile întunecate și luminoase, la latitudini protejate de câmpul magnetic. Acest lucru sugerează că vedem rămășițele unei ‘saramuri’ oceanice adânci care au ajuns la suprafața acestei lumi înghețate”, a declarat Scott Bolton, cercetător principal în cadrul misiunii Juno, de la Institutul de Cercetare de Sud-Vest din San Antonio (SUA).

Ganymede nu este singura lume joviană pe lângă care a zburat Juno. Luna Europa, despre care se crede că adăpostește un ocean sub crusta sa înghețată, a intrat și ea sub privirea lui Juno, mai întâi în octombrie 2021 și apoi în septembrie 2022. Urmează luna Io. Următorul zbor apropiat de această lume pline de vulcani este programat pentru 30 decembrie, când sonda spațială va ajunge la 1.500 de kilometri de suprafața lui Io.

Vă recomandăm să citiți și:

Un astronaut britanic renunță la pensie ca să scrie istorie! Ce misiune de nerefuzat a primit?

Test crucial pentru Ariane 6, noua generație de rachete a Europei

Unde misterioase de plasmă „cântătoare” au fost detectate în jurul lui Mercur

Sondele Voyager ale NASA au primit update-uri de software de la 19 miliarde de kilometri distanță